CAT | Uncategorized
Ce socant e pentru trup si suflet sa mergi 4 ore cu un tren in care temperatura e sub 0 grade si sa cobori in Bucuresti unde te imbratiseaza niste 40 de grade la umbra. Ti-e mai mare dragul. Acum miroase a trandafiri si e un miros atat de intepator incat daca mi-ai arata un trandafir acum, as varsa cel mai probabil. Daca mai punem la socoteala si muzica dubioasa care se aude asa in surdina, ai zice ca locuiesc intr-un aromatherapy shop (fostele spice shop-uri) dar din fericire pentru mine stau intr-o casa normala, in care e cald. Rufele mi s-au uscat instantaneu de cum le-am pus pe sarma si cand bate vantul simt ca am febra. Poate intr-o noapte cineva a luat Romania de unde era ea de fapt si a mutat-o in Phoenix, Arizona. In curand o sa creasca cactusi pe-aici in loc de corcodusi… si o sa avem fiecare cate un desert in gradina din fata blocului.Pana si semafoarele au luat-o razna…
Dar e ok, pentru ca oricum e atat de cald incat nu mai iese nimeni din casa. E atat de cald incat nu mai pot nici sa fiu amuzanta. Desi in mod normal as fi spus ceva despre semaforul asta, probabil acum nici macar nu mai exista… s-o fi topit de la atata caldura. Sunt foarte curioasa, in caz de ar fi fost un accident in intersectia asta cine era de vina. Soferul, pietonul, amandoi sau niciunul? De fapt, niciunul e cam imposibil, ca toata lumea tre sa-si ia amenda pe ceva in Romania. Spre exemplu, poti sa-ti iei amenda pe faptul ca existi fara autorizatie.
***
Ca sa fac o paranteza, joi seara cand am ajuns la Galati, era autobuzul 9 in statie, asa ca am decis sa merg cu el acasa. Am cumparat un bilet de la foarte evidenta casa de bilete pentru autobuz care a fost pusa intr-un loc strategic in gara ca sa o vada toata lumea, si a fost conceputa in asa fel incat chiar sa arate ca o casa de bilete, deci sa nu o poti confunda cu alte chestii, ca de exemplu o toaleta publica sau un chiosc de covrigi, sau mai stiu eu ce.
Ma rog, si doua tipe, dau sa se urce in autobuz, dar, desi scrie pe aproape toate laturile autobuzului numarul 9 mare pe afisaj electronic si langa o scurta explicatie a traseului, alea au intrebat daca e 20. Bineinteles ca soferul le-a zis ca e 9, dar ca o sa vina un 20 in cateva minute si sa se duca la casa de bilete sa intrebe exact in cate minute ajunge urmatorul 20. Se duc astea la casa de bilete, intreaba si se intorc inapoi. Ei, pana la urma s-au hotarat sa mearga si ele cu 9, ca era totusi cam 22:30 si na, sa ajunga ca tot omul acasa (daca nu mai venea niciun 20?).
Zis si facut. Isi urca ele toate catrafusele in autobuz si se ridica instantaneu urmatoarea problema: De unde cumpara bilet pentru acest autobuz 9?
*Pe mine m-a mirat faptul ca au reusit sa intrebe la casa de bilete de autobuzul 20, dar ca nu de acolo se cumpara si biletele pentru autobuz. Deci au intrebat separat unde e casa de bilete, ca sa poata intreba acolo de autobuzul 20, iar dupa ce s-au intors au intrebat de casa de bilete ca sa-si poata lua bilet de acolo.
Reusesc sa-si cumpere intr-un final si bilet, pleaca autobuzul din statie, si dupa 5 minute, trece triumfator pe langa noi un 20.
***
Asta spre exemplu, este o masina de pompe funebre. Provine de la magazinul de pompe funebre de la mine din cartier, locatie in care anterior se desfasura un magazin cu “haine pentru tarani” (citat din Nistor Cristina – Iuliana, cand avea ea 17 ani).
In ultimul meu an de liceu, in fiecare dimineata treceam pe acolo si vedeam sicrie, si dupaia aveam matematica cu Albu, deci fiecare zi din viata mea se desfasura intr-o minunata atmosfera funebra. De fapt, dupa ce plecam de la scoala era chiar ok, ca nu ma intorceam pe acelasi drum.
Ma rog, intrebarea mea este de ce ar avea o masina de transportat persoane decedate numar VIP? Daca era VIC intelegeam perfect dar VIP ma depaseste total. Cine stie deja teoria mea despre oameni morti spre exemplu, si-ar da seama ca, in conformitate cu acea teorie, mortii nu ar avea nevoie de masina deloc. Pe de alta parte, nu putem nici sa punem roti la un sicriu spre exemplu, deci necesitatea unei masini care sa ii transporte, este aici dovedita.
A, si cand ma intorc de la serviciu o sa scriu despre tsunami-ul solar. Auzi tu, tsunami solar!
Cristina
No tags
17.07.2010, ora 4:27 a.m, GMT + 2
M-am trezit ieri, la ora 09:23, am facut baie, am fost pana la Preciziei, iar apoi in Drumul Taberei. M-am intors in Regie. Am stat la coada sa platesc caminul, am fost sa-i duc chitanta adminei de la camin, am aflat ca trebuie sa plec din camin in 2 ore. Mi-am strans toate lucrurile pe care le aveam in camera, in total 2 rucsacuri si 11 sacose si le-am dus la un coleg. Inapoi la Preciziei. Apoi la Petrache Poenaru. In total cascat ochii in calculator cca. 10 ore. Am iesit de la munca in sfarsit. Mi-am dat seama ca am uitat sa mananc ieri. Nu-i nimic, mananc maine. Mi-e somn. Mi se inchid ochii in gura de somn, si e intuneric si eu astept intr-o camera de baieti in caminul P11 din Regie sa se faca 5 dimineata ca sa plec la gara si eventual, acasa. Inca incerc sa identific o solutie optima pentru a cara atatea bagaje. Ce fel sforaie astia, norocosii. Electronic Arts. Xbox 360 Elite. Ma dor ochii de somn. Mai sunt 25 de minute. Deci am destul timp sa va fac teoria pantofilor sport. In timp ce imi pazesc lucrurile de gandaci. Ma simt ca intr-un film dinala de neam prost. Trandafirul meu portocaliu e pe pervaz, si se aude latrand cainele de la o terasa. Apropo de film. Examen de admitere la Facultatea de Informatica Universitatea Bucuresti. Ce stupida e senzatia, parca sunt un tool de automated testing. Merg inainte si ma mai opresc din cand in cand sa mai zic cate ceva. Bai, ma asculta cineva ma? Asta e unul dintre motivele pentru care am un singur cititor. Restul sunteti morti cu totii. Mortii cu mortii, viii cu 3 de i.
Thank you for calling IBM.AOL.Same shit. REM nu trebuia sa fie undeva in somn? Is it plugged in? Does the big button on the box flash when you press it?
//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////era sa adorm pe tasta /.
Nu am mai fost niciodata ATAT de rupta de oboseala. Si din cate imi pot da seama nu ma intelege nimeni ma. La ce imi trebuie mie 2 slujbe? Important e sa fiu la intalnire la ora aia, sa fiu acasa in fiecare weekend, sa nu mai dorm niciodata, ce naiba, Cristina, nu faci si tu 4 ore de overtime dupa ce ai stat cu ochii in calculator toata ziua? Hai ca ti le platim dublu.
Cum ies frate de aici? Stau de jumatate de ora si ma holbez la o usa inchisa. Nu prea are instructiuni de utilizare. Numai cat ii aud pe astia ca sforaie ma termina psihic. In curand, o sa am lanyard cu sigla unei brutarii. Si o sa. Dorm in tren. E o decizie luata. Am zis. Oare sa ascult Enya cand dorm?
Bai, sa nu cititi chestia asta ca eu nu gandesc cand scriu. E ca vocea lui Matt ala din Windows care iti citeste ce scrie pe ecran. Era frumos sa iti citeasca ce nu scrie pe ecran. Cred ca m-as fi maritat cu el daca stia ce nu este scris pe ecran. Aparent nimeni nu mai stie limbajul ala. Au inceput sa-i zica limbaj masina si apoi sa urle in stanga si in dreapta ca e inutil. Tastez cu ochii inchisi.
Cand dorm? O sa ma plimb cu rolele cand ajung la Galati. Mai sunt 10 minute si adorm cu capul pe masa. Sunt unele chei in viata pe care nu tre sa le ai. 9. Rasare soarele. Facultatea de Matematica si Informatica din Bucuresti. In momentul asta numai de asta nu-mi pasa mie. Tocmai a inceput creierul sa-mi trimita error reports si notifications ca bateria e sub 10%. Mi-am uitat incarcatorul. Voi continua acasa. Ca tre sa plec la gara, slava Cerului.
Au inceput sa-mi tipe neuronii. Aaaaaa! Ma simt precum Cartarescu. Ce bine ca inca sunt lucida si pot sa evit cacofoniile. Aaaaaa! Tip!
16514 < 64 130 > 205 0 237 176 201 128 8 169
229 197 205 187 2 68 77 85 183 173 118 29 8 55 51 39
20 40 247 205 189 7 126 193 48 54 39 51 55 118 30 8
197 185 40 6 12 16 250 193 53 53 53 53 128 53 53 53
24 231 193 225 119 201 1 29 116 31 8 0 128 32 8 126
130 64 35 126 214 28 71 14 126 0 126 0 128 0 116 33
11 175 129 16 253 198 97 43 8 0 128 0 128 0 128 0
150 79 105 38 67 126 6 1 126 116 34 8 128 0 128 0
230 127 254 0 40 20 4 254 128 0 128 0 118 35 8 18
15614 < 64 230 > 8 45 44 43 42 41 40 39
10 13 243 21 235 23 233 247 38 118 8 8 8 8 8 1
Hai ca plec la Galati. Am scapat de cea mai lunga ora din viata mea.
No tags
Azi am constat ca nu imi face bine sa merg cu trenul. Pentru ca vara in trenuri este atat de frig incat o calatorie cu trenul pe distanta Gara de Nord – Gara Basarab te poate baga direct in spital cu hipotermie si toate formele de raceala existente pe planeta asta. Si asta numai pentru ca, din nefericire pentru umilii calatori cu trenul, nasii nu prea stiu sa foloseasca butoanele alea care opresc aerul conditionat, sau cel putin il regleaza in asa fel incat sa fie macar peste -5 grade Celsius.
Nu stiu daca obisnuiti sa mergeti des cu trenul, dar (se stieee!) eu merg cu trenul de vreo 2 ori pe saptamana in medie, si pot sa va spun – din propria mea experienta – ca niciodata nu s-au atins in vreunul din vagoanele CFR parametrii optimi pentru intretinerea vietii (25 grade Celsius, presiune 1 atm, conditii de laborator).
Uneori cred ca este un complot la adresa mea, pe de o parte pentru ca merg gratis cu trenul (deci numai persoana mea aduce un prejiudiciu companiei de 100 ron pe saptamana) si pe de alta parte pentru ca mai sunt si pretentioasa si vreau sa stau la geam, pe partea cu priza, cu fata spre directia de deplasare a trenului. Consider ca merit aceste conditii, mai ales din cauza faptului ca sunt nesimtita si ingamfata, si nu imi este rusine sa recunosc aceste lucruri (cum naiba sa-mi fie rusine daca sunt nesimtita?).
Dar bine, partea asta cu nesimtita si ingamfata e cu totul si cu totul o alta poveste si sper ca intr-o zi sa ti-o povestesc, o, tu unicul meu cititor (probabil la fel de nesimtit si ingamfat ca si mine – iar in cazul asta sigur te-am jignit si acum nu ma mai citesti nici macar tu).
Ceea ce imi aduce aminte ca am un coleg de facultate care se chinuie sa cheme extraterestrii printre noi. Iar pentru ca este la Politehnica, imi este foarte teama ca intr-o buna zi va reusi (inca nu am gasit costume de extraterestri) si ca atunci va aparea si facultatea noastra in “Click!” si “Can-Can”, si toti studentii de la noi vor fi cul, si toata lumea o sa vrea sa dea la IMM. Dar asta nu se va intampla prea curand totusi. Cred.
/// /// ///
De ceva timp incoace imi vine in minte cuvantul “coroziune”. Da chiar, voi stiti cat de inundat e Galatiul? E atat de inundat Galatiul, incat trenurile au fost inlocuite cu submarine, autobuzele au fost inlocuite cu barci si asa mai departe. Si nu pot sa ma plimb eu cu rolele. Si stau lunea degeaba. Si e ora 12:12 (noaptea). De la o vreme ma uit la ceas numai la ore dinastea (23:23; 21:21; etc:etc). Stateam azi dimineata in tren cu matusa-mea si unchi-miu care lucreaza amandoi la CFR si nu intelegeam nimic din ce ziceau ei acolo. De ce trebuie sa aiba ceferistii un limbaj al lor pe care nu il intelege nimeni?
Cat chef am azi sa fiu artistica nici nu-ti inchipui. Nu mai stiu daca am visat azi noapte cand dormeam, sau astazi in tren cand dormeam, dar am visat ceva aiurea. Ma oftic cand visez oameni pe care nu ii cunosc, pentru ca stiu ca nu am de unde sa stiu cum arata oamenii aia. As vrea concediu. Daca femininul de la “om” ar fi “oama” ce v-ati face? ca eu ma fac inginer.
Am chef sa merg asa printr-o padure deasa cu brazi inalti, ca aia din fimele “Twilight” (da, stiu), si sa ma fugareasca un urs roz care sa mormaie “rom” in loc de “mor”. Cum poti oare sa zici la televizor ca oamenii care locuiesc in arealele dintre antenele de telefonie mobila sunt des vizitati de extraterestri? Pai stiu pe cineva care are 2 telefoane cu antena. Ambele mobile, ceea ce inseamna ca se afla in arealul dintre 2 antene de telefonie mobila si nu l-a vizitat niciodata niciun extraterestru. oare pentru ca el insusi este un extratrestru? (12:21)
Si iata, exact cum urmarisem, ultimele 3 paragrafe nu au niciun sens.
/// /// ///
De ce ma apuc eu sa scriu acum pe blog daca oricum vroiam sa scriu maine dimineata? Stie cineva unde se gasesc adidasi Adio in Bucuresti?
Crishcina.
No tags


