Malagrotta, cea mai mare groapă de gunoi din Europa

Sursa foto: https://www.zerowasteeurope.eu

Timp de mai bine de 30 de ani, groapa de gunoi Malagrotta a fost cea mai mare din Europa, aici fiind aruncate deșeurile municipale din Roma și din zona Lazio. Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a decis, de curând, că aceasta încălca legislația UE în legătură cu gropile de gunoi și managementul deșeurilor.

Conform „Deciziei Malagrotta”, Italia nu a încălcat doar articolul 4 din Directiva Cadru pentru Deșeuri – în legătură cu ierarhia deșeurilor – dar și articolul 13, care obligă  statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că managementul deșeurilor are loc fără a pune în pericol sănătatea populației și a mediul înconjurător. Curtea de Justiție a concluzionat că deșeurile erau trimise la Malagrotta fără a fi tratate suficient,  Italia fiind așadar sancționată, deoarece, simpla depozitare a deșeurilor, așa cum se întâmpla în cazul Malagrotta, este pur și simplu insuficientă.

Pentru a preveni și a reduce efectele adverse ale deșeurilor, trebuie să se ia în considerare impactul general al utilizării resurselor si felul în care resursele pot fi utilizate în mod eficient și sustenabil. Directiva a introdus Ierarhia Deșeurilor ce conține cinci pași.

Prioritatea în managementul deșeurilor este reducerea cererii de materie brută și evitarea formării de deșeuri, ceea ce se realizează prin prevenție – măsuri luate înainte ca o substanță, un material sau un produs să devină deșeu – și prin minimizarea utilizării materialelor noi în producție.

La un nivel inferior se află „pregătirea pentru refolosire”, însemnând că odată ce un deșeu a fost generat, prioritatea ar trebui să fie crearea de produse sau componente noi care să poată fi folosite din nou pentru același scop pentru care au fost concepute inițial, astfel acordându-i produsului un nou ciclu de viață, în principal prin activități de reparare.

Dacă produsului nu i se poate prelungi viața, prioritară devine reciclarea, inclusiv orice operațiune de recuperare prin care materialele reziduale sunt reprocesate pentru a obține produse, materiale sau substanțe noi. Statele membre sunt obligate să ia toate măsurile pentru a promova reciclarea de înaltă calitate și trebuie să pună la dispoziție puncte de colectare selectivă.

După prevenție, refolosire și reciclare, Directiva listează toate celelalte metode de recuperare, precum „recuperarea energiei” prin care deșeurile sunt arse și produc căldură și electricitate sau, dacă nicio metodă de recuperare nu este posibilă, se recurge la aruncarea deșeurilor la gropile de gunoi, aceasta fiind opțiunea cea mai puțin recomandată.

Europa Zero Deșeuri, parte din Alianța Internațională Zero Deșeuri, se concentrează pe o ierarhie mai detaliată și mai eficientă numită „Ierarhia Zero Deșeuri”, axată pe excluderea deșeurilor din sistem în locul „soluțiilor false” precum perfecționarea incineratoarelor și gropilor de gunoi. Totuși, Ierarhia Deșeurilor rămâne una dintre cele mai bune instrumente din legislația UE.

Directiva Cadru pentru Deșeuri oferă soluții rezonabile pentru managementul sustenabil al deșeurilor, însă s-a dovedit insuficientă pentru eficientizarea utilizării resurselor în Europa și asigurarea unei administrări cu adevărat funcțională a deșeurilor. În realitate, recomandarea de a colecta selectiv bio-deșeurile pentru a reintroduce carbonul în sol și a-l devia de la gropile de gunoi nu a fost aplicată în cele mai multe cazuri, iar nivelul de 50% reciclare este departe de a fi atins în multe state membre, chiar și când e vorba doar de hârtie, metal, sticlă și plastic.

A învățat capitala Italiană ceva din acest caz?

La Roma, întrebarea principală pare să fie unde să fie plasată o nouă groapă de gunoi, chiar și în ultimele zile, președintele Ama (compania publică de management al deșeurilor din Roma), Daniele Fortini, a făcut aluzie la posibiltatea de a redeschide Malagrotta. Din nou, atenția nu este plasată pe felul în care Italia sau Roma pot deveni eficiente în utilizarea resurselor, ci mai degrabă pe modul în care pot scăpa de deșeuri pentru a evita urgențele – o soluție pe termen scurt în locul uneia pe termen lung. În acest moment, schimbarea abordării de la o economie liniară spre cea circulară nu pare să fie una dintre priorități, contrazicând viziunea și obiectivele UE.

A învățat UE ceva din acest caz?

Legislația pentru deșeuri a Uniunii Europene s-a concentrat mult timp pe asigurarea aruncării corecte a deșeurilor, pe eliminarea lor cu un minim impact asupra mediului, sănătății sau societății. Ideea economiei circulare reprezintă o schimbare a paradigmei prin accentuarea importanței extinderii perioadei de folosire a produselor și materialelor.

Europa Zero Deșeuri susține eliminarea ambiguităților din legislația UE prin a face, de exemplu, colectarea selectivă a deșeurilor cu adevărat obligatorie și prin a se asigura faptul că bio-deșeurile sunt compostate sau procesate anaerob. EZD încurajează UE să pună în practică această decizie și să implementeze cu adevărat ierarhia deșeurilor, prioritizând prevenirea deșeurilor în toate politicile de mediu.

Dacă ne uităm la interesele economice la nivel european, ele continuă să recompenseze aruncarea în locul reciclării. Deci, pentru a crește gradul de reciclare, primul lucru care trebuie făcut este retragerea subvențiilor dăunătoare. Apoi trebuie reglementată incinerarea pentru a face reciclarea mai atractivă, iar UE ar trebui să înceapă să promoveze stimulente economice și legale, precum interzicerea incinerării și aruncării la gropile de gunoi a deșeurilor reciclabile.

 

Sursă: https://www.zerowasteeurope.eu/2016/08/what-is-the-state-of-the-art-after-malagrotta-judgement/