Estonia are cel mai performant sistem de recilare.

Sursa foto: http://www.seppo.net/

Conform statisticilor Eurostat, cea mai performantă țară din Europa cu privire la deșeuri este Estonia, urmată de Slovenia și Belgia

Dacă ne uităm la cantitățile trimise la gropile de gunoi sau incinerare, după reciclare, se poate afla cât de bun este managementul deșeurilor într-o anumită țară (vezi coloana roșie din tabel).

Estonia, Slovenia și Belgia combină un nivel mic de generare a deșeurilor municipale cu unul acceptabil de reciclare și compost, ceea ce le face să trimită mai puține kilograme de gunoi/pe cap de locuitor, la gropi și incineratoare. Estonia, cea mai performantă țară la acest capitol, generează pe cap de locuitor 279 kg deșeuri și reciclează 40% din ele, asta înseamnă că rămân 167 kg care trebuiesc aruncate. De două ori mai puțin decât un danez, de trei ori mai puțin decât un grec și de patru ori mai puțin decât un maltez.

Totuși, municipalitățile Zero Deșeuri dovedesc că este posibil să reduci cea mai bună performanță europeană de peste 3 ori. De exemplu, în districtul Contarina (Italia), deșeurile reziduale anuale/ de persoană  sunt reduse la numai 57 kg (adică 0,15 kg pe zi!).

asga

 

Aceste statistici sunt publicate anual și reflectă câte kg de deșeuri municipale produc Europenii și cum sunt tratate acestea. În medie, fiecare european generează 492 kg, iar 42% sunt reciclate și 58% sunt incinerate sau duse la groapa de gunoi.

“Minciuni, minciuni sfinte și statistici”, spunea Mark Twain

În general, statisticile nu trebuie să fie luate ca adevăruri absolute, mai ales cele care se referă la tratamentul deșeurilor în UE. În primul rând, informațiile primite de la ministerele de mediu din capitalele UE nu pot fi verificate suficient de bine de Comisia Europeană. În al doilea rând, încă nu există o metodă omogenă pentru a calcula ce este reciclat, transformat în compost sau aruncat la gropi de gunoi și nici ce este luat ca deșeu municipal. Exporturile de deșeuri și deșeurile din construcții sunt luate în considerare în unele țări, dar nu în toată Uniunea. De exemplu, Franța consideră compost rezultatele din stațiile de procesare bio-mecanice, dar acest lucru este interzis în alte țări.

În final, trebuie să înțelegem și că diferențierea categoriilor de tratament nu este neapărat utilă în stabilirea locurilor finale în care ajung deșeurile. De exemplu, incinerarea este o operațiune pre-tratament pentru că după combustie va rămâne 20-30% cenușă toxică ce trebuie aruncată, însă aceasta nu apare în cantitățile trimise la gropile de gunoi. Așa se explică faptul că Germania apare în statistici cu zero deșeuri reziduale, dar în realitate ei duc la groapa de gunoi cantități mai mari decât francezii. Cifra 0 din dreptul gropilor de gunoi înseamnă că nu există deșeuri aruncate acolo fără să fie trecute prin pre-tratament.

Eurostat prezintă cea mai omogenă centralizare a datelor despre deșeuri din lume.

Datele arată că diferențele dintre Europa de Vest și Est s-au redus în ceea ce privește managementul deșeurilor. Membri vechi ai UE precum Franța sau Spania au performanțe mult mai mici în reciclare decât țări precum Estonia și Slovenia.

În același timp, deși țări membre UE ‘avansate’ precum Suedia, Danemarca și Germania sunt blocate în capcana incinerării, s-ar putea să vedem noi campioni la capitolul deșeuri în locurile unde există mai multă flexibilitate pentru reducerea generării de deșeuri și creșterea ratelor de reciclare.

 

Sursa: https://www.zerowasteeurope.eu/2014/04/and-the-best-waste-performing-country-in-europe-is-estonia/